Prin arhitectura, solutii tehnice, termen de executie si de ce nu, dimensiuni, Casa Caroff reprezinta una dintre cele mai complexe lucrari efectuate de Domus Carpatica. In cele ce urmeaza, vom prezenta in amanunt lucrarile de constructie ale acestei case asezate intr-un loc cu totul special, in idilica localitate Veyre Monton, nu departe de orasul francez Clermont Ferand, capitala departamenului Puy de Dome si a regiunii Auvergne. Pentru a intelege spiritul acestei regiuni vulcanice se cuvine sa mentionam ca in Clermont Ferrand au trait filosofii Blaise Pascal si Henri Bergson si, tot aici, acum doua secole, fratii Andre si Edouard Michelin puneau bazele unei fabrici de cauciucuri care astazi nu mai are nevoie de nici o prezentare.
„Cateodata ma intreb daca am cumparat o casa sau o priveliste”, spune Martine Caroffe, proprietara noii case, in dimineata in care muncitorii nostri isi descarca pentru prima data uneltele pe santier. Departe de aglomeratiile urbane, de atmosfera habitatelor tip suburbie, aceasta casa va fi construita pe o colina, la o altitudine de peste 500 de metri. Privelistea apusurilor de soare peste masivul Puy de Sancy (1886) este absolut incantatoare, fatada vestica fiind deschisa si spre vuclanul stins Puy de Dome, care desi masoara sub 1.500 metri altitudine este un temut reper pentru ciclisti in Turul Frantei. Ferestrele acestei case se deshid si spre Platoul Gergovia, locul in care galul Vercingetorix a infrant armatele lui Cezar. Exista un singur loc insa de unde toate aceasta priveliste poate fi admirata chiar si mai bine si anume platoul din varful colinei, situat la doar zece minute de mers pe jos de casa Caroffe. Pe acest platou a fost construita in 1869 o statuie a Fecioarei Maria, din calcar alb, cu o inaltime de 14 metri, instalata pe un soclu de 7 metri, una dintre cele mai inalte statui din Franta.
[nggallery id=9]
Desi terenul este intr-o panta accentuata, realizarea fundatiei nu a fost o sarcina care sa consume prea multe resurse, atat din punctul de vedere al cantitatii de material utilizate, cat si in termeni de efort uman. Contractorul nostru a folosit o metoda foarte moderna, cu un impact minimum asupra mediului si anume turnarea unui cofraj pe mai multi piloni metalici, insurubati in sol. Aceasta fundatie ne asteapta asadar ca o foaie alba, dar inainte de a se apuca propriu-zis de munca, muncitorii, inarmati in acest moment doar cu o colectie stufoasa de planuri, verifica daca aceasta este perfect plana, pe toata suprafata, pentru a porni constructia de la cel mai inalt punct. Diferentele gasite sunt minore, de sub 2 cm, asadar cei dinaintea noastra si-au facut bine treaba.
[nggallery id=10]
In a treia zi de lucru, langa santier isi face aparitia un TIR incarcat cu 16 tone de panouri din lemn si grinzi, reprezentand insa de abia jumatate din necesarul pentru constructie, parterul, garajul, grinzile planseului si etajul. Al doilea TIR este programat pentru saptamana trei a santierului. Dar, pana atunci mai este iar descarcarea este o operatiune laborioasa, care dureaza o zi intreaga. Panourile sunt dispuse in asa fel in jurul fundatiei, incat montarea lor ulterioara sa fie cat mai facila, iar cateva dintre ele sunt asezate direct „in picioare”, acolo unde le este locul: pe fatada vestica! Doamna Caroff este impresionata: casa se vede deja din vale, de pe soseaua nationala care leaga Clermont Ferrand de Montpellier. Desi e o toamna tarzie, vremea tine cu noi si toata lumea poate sa isi face treaba nestingherita de frig sau de ploaie. Sani si Lorand sunt pe TIR montand chingile macaralei pe panouri, iar Imi care este si expertul nostru in lucrul la inaltime se ocupa de desfacerea lor si fixarea prin suruburi a panourilor, dupa ce Csabi si cu Robert le aseaza pe talpi, conform planului.
[nggallery id=11]
Intrucat panourile au fost montate pentru mai mult din jumatatea parterului se poate trece la montarea grinzilor planseului si a suportilor peste parter. Doar cateva grinzi cer o ajustare la fierastraul circular, treaba pe care Csabi o face foarte repede. Incepe si munca „de bricolaj”, care nu mai are spectaculozitatea montarii panourilor si nici viteza acesteia, dar este la fel de importanta: panourile sunt fixate cu suruburi in fundatie si asigurate cu fasii de plat banda. Pentru prima putem vorbi despre trecutul dintr-o camera in alta si este fascinant sa privesti acelasi peisaj de la o fereastra, cand cu doar o saptamni inainte acolo se afla doar o fundatie „anonima”.
Intrucat urmeaza a se monta planseul din OSB, ca masura de siguranta, dulgherii nostri pregatesc si o balustrada provizorie deasupra parterului. Montarea panourilor de OSB peste parter decurge foarte repede si astfel, pentru prima data, se poate spune si ca in casa se lasa seara… Apoi, la jumatatea celei de a doua saptamani de santier, incepe si montarea panourilor de la etaj, desigur tot pe fatada vestica, cea cu geometria cea mai complexa.
[nggallery id=12]
Paradoxal, dar odata cu inaltarea casei, spatiul initial al fundatiei parca se mareste. Este un privilegiu sa poti privi acelasi peisaj dinapoia unei ferestre, dupa ce initial l-ai admirat stand in bataia elementelor… Senzatia de „acasa” este nepretuita…
Doua echipe lucreaza in paralel: una monteaza garajul (fatada nordica), iar cealalta, panourile care sustin cel mai inalt punct al acoperisului. Imre, se simte in elementul sau la inaltime, la aproape zece metri de sol, demontand panourile de pe sufele macaralei si fixandu-le provizoriu. La parter, fatada sudica urmeaza a adaposti un spatios si luminos living, un birou, baia, bucatarie, iar la etaj dormitoarele, pentru ca fatada nordica sa adaposteasca garajul la parter si un generos spatiu de depozitare la etaj. Saptamana a doua de lucru se incheie cu prima petrecere gazduita de casa Caroff, un barbeque, ca la jumatate de drum.
[nggallery id=13]
In a treia saptamana de lucru se termina montarea etajului si se inalta o schela in jurul peretelui principal, sustinator al celui mai inalt punct al acoperisului. Este de lucru la perete: se verifica ca acesta sa fie perfect vertical cu un instrument simplu care insa nu insala si anume ata cu plumb. De asemenea se consolideaza acest perete cu jonctiuni de panza metalica si, nu in ultimul rand, se indeparteaza balustrada provizorie si se monteaza cele doua grinzi care vor sustine partea sudica a acoperisului. Pentru partea nordica a acestuia, se monteaza o singura grinda, pe toata lungimea acoperisului. Al doilea transport de materialele poate sosi linistit!
Forma celor trei panouri de la etaj ale fatedei vestice care se deschid intr-un unghi ascutit spre vale a necesitat o laborioasa munca in atelier, de aproximativ o saptamana. De aceea, pentru acelasi tip de imbinare in unghi in fatada estica, am ales ulterior sa lasam spatiu intre panouri, umplut apoi cu vata minerala si acoperit cu un capac din lemn (a se vedea mai jos, ultima imagine din galerie).
[nggallery id=14]
Surpriza! Acoperisul vine in forma de panouri de 24 de cm, gata izolate, zece pentru fatada sudica, cinci pentru cea nordica si inca unul pentru fatada vestica. Aceasta ne permite ca in doar doua zile sa montam acoperisul, o operatiune care ar fi durat minimum doua saptamani, daca acesta ar fi fost „construit” pe santier. Tinand cont de si de perioada calendaristica in care s-a executat lucrarea, sfarsitul lui noiembrie, inceputul lui decembrie, aceasta nu ar fi fost o munca prea placuta pentru muncitorii nostri. Chiar si asa, factorul neprevazut tot isi face aparitia, sub forma furtunii Joachim ale carei vanturi de peste 70 km/h ne obliga la o pauza fortata de doua zile.
Curcubeul care apare insa peste vale la sfarsitul celei de-a patra saptamani de santier este un semn bun. In doar doua zile se monteaza acoperisul. Pentru a ne incadra in termenul de executie, am suplimentat echipa cu inca doi oameni, Emil si Levente, care fac ca lucrarile de bricolaj ale acoperisului – fixare definitiva, ajustare izolatii, aplicare vata minerala, pregatirea orificiului pentru cosul de fum sa fie rapid duse la bun sfarsit. Ne ajuta si macaraua electrica de 20 de metri pe care am inchiriat-o pentru aceasta lucrare, care permite asezarea la centimetru a panourilor. In aceste conditii, montarea tiglelor, punctul final al lucrarii noastre – predam aceasta casa la rosu – este o adevarata sarbatoare,suprafata impresionanta a acoperisului fiind acoperita cu tigle in doar o zi!
[nggallery id=15]